THE LOVE THAT I NEED IS CLOSE TO YOU...

Simt ruptura de Tine, simt goliciunea, singuratatea...In tot acest timp nu am intalnit pe nimeni real asa cum am visat, pentru ca am fost distantat de iubirea Ta, care sta acolo sus, si vegheaza, ma urmareste, cum cresc, cum cad. Acolo , deasupra invelisului de nori e frumusetea rotunda a lunii, alba, cu un cerc radiant luminos, si norii care o traberseaza formeaza imagini, figurine, mime, grimase, raspunsuri la intrebari, si apoi mai este caldura solara, in timpul zilei, la fel de incantatoare, la fel de hranitoare, sau culoriile din asfintit ce redau plenitudinea acestei iubiri, divine, intense, puternice, care o sa poata dura la nesfarsit, care nu poate inceta, nu poate cadea, sa aluncere pe un obiect stramb, sa se deformeze si sa primeasca varietati din exterior. Nu te poti satura, nu poti vedea altceva, nu exista nimic mai complex, mai larg, mai incapator pentru unicul vaz pe care il ai in minte. Aceste culori se impastie pe tot cerul, se sting in noapte , lasa mintea sa se odihneasca , si reapar intr-o noua zi sub alta forma, cu o noua infatisare, reinoite, vii, in viata, nascatoare de o noua viata, o noua zi, impreuna, noi, si numai noi. Pe de alta parte oamenii aici sut si ei minunati, insa frumusetea lor e singulara, e nevazuta de propria persoana si astfel nu o putem aprecia decat ca un total, o suma a ceea ce vedem la semenii nostrii, si atunci apare singuratatea, lipsa, nevoia... Vreau sa ma aproprii de culoare Ta, de inima ta imensa, ca doua culori ce nu s-au vazut niciodata, care se impletesc si devin una, prin Tine, prin puterea Ta, sa pot sa ma vad implinit acolo, cu cineva ajuns in acelasi puct ca si mine, dand mana peste acesta patura de nori, unde iubirea ii aproape de tine, ii aproape de real, de implinire. Vreau sa ma trezesc dimineata cu tine in pat, imbartisati, cu melodii vesele, sa mai ramaneni cateva minute asa, unul langa celalalt , fara sa ne pese de timp, de ora , de servici sau de lume, dupa care unul sa prepare dejunul, celalalt sa faca patul si intr-un final sa stam amandoi la masa imbujorati de primirea soarelui in camera...Ziua e lunga, e obositoare pentru amandoi, fiecare in stanga , in dreapta, alergand pentru supravietuire, dar in pauza de servici ne dam un telefon completand conversatia cu mici intamplari petrecute in cadrul serviciului. Oare va putea exista tentatia, ispita, ochiul vanator, care cauta altceva, cauta noul, extasul, palpitatia, cand stiu ca cu tine totul a devenit rutina, banalitate, nu mai avem sa sa facem impreuna...am facut totul...Oare asa e pamantesc? E un instinct primitiv, din arhicortex , acolo la baza creierului, ce te face sa cauti, sa explorezi, sa suprasaturezi orice dorinta, orice dimensiune a gandului, pana cand actele pe care le faci iti ruineaza viata. Era mai bine in paradis cu tine, unde aveam totul insa nu aveam nimic, pentru totul inca nu era descoperit si nimicul deja l -am epuizat impreuna. Toata lumea se rezuma la o viata copiata unul de la celalalt, cu activitati sociale, prieteni, familie, aceleasi evenimente, aceasi succesiune, trezit, servici, mancat, sex, acasa, si somn intr-o viata monopolara: ma nasc, cresc, iubesc, ma casatoresc, am un servici, fac copii si mor. Ce ar putea fi mai mult? Gandul care nu ma lasa in pace, nu se opreste nicaieri, la nimeni, la nimic, apoi vine vazul care la fel si el , cuprinde tot, e patrunzator in culori, in zi, in noapte, fara margini, iar imaginiile ajung pana la radacina creierului formand frumusetea vie. Apoi auzul care bate non stop ca un ceas, fiecare melodie, fiecare sunet, neincetat, curge prin conduct pana la baza creierului unde naste frumusetea infinita.Pielea. Atingerea cu mana, ajunge la o frumusete deliranta, nebuna, fragila, care se schimba cu fiecare punct, fiecare unghi si apoi in ultimul rand o camara ce ascude acest suflet ca o floare cu petalele ridicate , cu luminozitate radianta inauntrul corpului pana la extremitati, vecin cu pielea ta, vecin cu floarea din tine...ne desparte doar un strat infinitezimal de mic sa putem fi conectati, sa ne hranim unul cu celalalt, cu trupul si apoi cu sufletul..Nimic nu vine din violenta, nici nu poate veni pentru ca daca am gasit acesta lume, acest univers, in apropierea locuintei Tale, atunci inseamna ca te-am gasit pe tine, pe care te pot iubi, si tu ma poti iubi.....